Materia prima

procesul de fermentare poate avea loc cu un sigur fel de materie prima, asa numita monofermentare sau cu mai multe feluri de materie prima, când discutam de cofermentare. Teoretic se poate fermenta orice substanta organica (exceptând cele mentionate pe pagina anterioara) în monofermentare. În practica s-a constatat ca, în cazul cofermentarii, cantitatea si calitatea biogazului obtinut din cofermentare depaseste suma obtinuta în monofermentare. Din acest motiv exista foarte putine instalatii în monofermentare. (de regula doar în domeniul fermentarii dejectiilor de animale)

pentru orientare gasiti în tabelele din linkurile urmatoare cantitatea de biogaz produsa la tona de masa proaspata. Am extras câteva materii prime din categoria *Vegetale si dejectii*si câteva din domeniul *Reziduri*.

Vegetale si dejectii

categoria cea mai neproblematica, din cadrul careia dejectiile se pot fermenta fara adaugarea altor cofermente, cu inconvenientul obtinerii unei cantitati reduse de energie. În cazul dejectiilor cu asternut de paie, instalatia trebuie configurata / dimensionata corespunzator, deoarece acestea au un timp de descompunere mult mai îndelungat, sau trebuieste recurs la solutii mecanice de prelucrare. Cea mai simpla prelucrare este în cazul crescatoriilor de pasari, când paiele se pot prelucra înainte de a fi întroduse ca sternut în hale

planta energetica cu randamentul cel mai ridicat calculat în m³ biogaz la hectar este porumbul. Acesta se pastreaza sub forma de siloz în boxe, fiind posibila conservarea lui (în conditii optime) timp de 2 ani, fara a avea pierderi de calitate. În siloz pot fi integrate straturi de alte categorii de verdeturi care pot fi recoltate în stare verde (plante întregi) în acea perioada de timp. (sorg, iarba, triticale, etc.)

cerealele sunt foarte productive ca productie de biogaz, dar raportate la hectar mai putin decât porumbul. Totusi în cazul recoltelor de calitate scazuta sau a anilor cu supraproductie, acestea sunt foarte interesante din punct de vedere economic. Bineânteles pentru procesarea lor, statia de biogaz trebuieste configurata si dotata ca atare.

Reziduri organice

categoria ceva mai problematica, deoarece acestea trebuiesc prelucrate înainte de a fi întroduse în proces.

se categorisesc dupa provenienta lor, în doua grupe:
- de origine animala
- de origine vegetala
la cele de origine animala/umana este stabilit prin lege ca ele trebuiesc pasteurizate sau sterilizate înainte de a fi întroduse în proces.
cele de origine vegetala se pot întroduce în proces fara aceste operatii.

se deosebesc în functie de puterea energetica, ca atare trebuieste configurata instalatia tinând cont si de cantitatea care sta la dispozitie.

datorita celor mentionate mai sus nu se construiesc instalatii standardizate, ci se lucreaza cu retete constante , fara a varia compozitia hranei bacteriilor.

Diversificarea gamei de materie prima

pentru stabilitatea procesului (tehnologia Luethe) este necesar ca din materia prima sa fie cel putin 30% siloz de porumb, diferenta putând fi reziduri.

deasemenea sunt necesare cantitati variabile de dejectii de bovine/porcine (fara asternut) pentru pornirea procesului. Dupa pornire este suficienta o cantitate de ca. 5 - 10m³ / zi.

societatea Lüthe colaboreaza cu universitati de renume din Germania pentru a gasi permanent solutii care duc la o stabilitate si mai ridicata a procesului, respectiv la o diversificare a paletei de materii prime. Astfel sunt testate doua instalatii în care se substituie cantitati considerabile de siloz de porumb cu paie, care au fost prelucrate mecanic si termic înainte de a fi întroduse în proces.